• MOTIVAȚIA PROIECTULUI MIFNE ROMÂNIA

    Scop Principal

 

Aducerea metodei Mifne în Romania oferă TIMP ESENŢIAL ÎN AUTISM!  Facilitează diagnosticul precoce şi intervenţiile terapeutice timpurii pentru bebeluşii aflaţi la risc, incluzând întreaga familie.

Metoda terapeutică, unică pe glob, este adresată bebeluşilor ce prezintă simptomatologie autistă sub vârsta de doi ani. Tratează autismul incluzând toţi membrii familiei nucleare. Conceptul care stă la baza modelului terapeutic privește familia ca o unitate organică. Familia nucleară participă activ la tratamentul intensiv care începe cu o perioadă rezidențială de trei săptămâni în care părinţii au posibilitatea de a reflecta asupra lor și a copilului lor și de a dobândi o mai bună înțelegere a nevoilor.

 

O viață normală depinde mult de vârsta la care se începe terapia intensivă

Diagnosticul precoce poate reduce prevalenţa autismului în lume.

Vârsta medie de diagnostic în Israel este cea mai scăzută din lume (12 până la 20 de luni), ceea ce permite intervenția timpurie. Cercetări publicate recent de Centrul Mifne din Israel, cu peste 34 de ani de experiență în cercetare calitativă, au arătat că doar 36 % dintre copiii mici tratați în al treilea an de viață au atins reperele de dezvoltare pentru vârsta lor, în timp ce un procent de 88.3 % din grupul de bebeluși tratați în anul doi de viață a atins reperele de integrare completă în societate. Intervenția terapeutică a abordării Mifne se bazează pe teoria atașamentului a lui John Bowlby.  (vezi mai multe aici) 

Vârsta de diagnosticare în Europa: în Europa diagnosticul de autism nu este pus înainte de vârsta de trei ani, aspect ce întârzie mult intervenţia! Multe familii din Europa și Statele Unite, care observă o dezvoltare atipică la sugarii lor nu pot găsi soluții clinice în țările de origine, solicitând intervenții timpurii la Centrul Mifne din Israel. Un nou studiu realizat de Universitatea Cambridge din Anglia indică acum posibilitatea de a detecta autismul de la 18 la 30 luni.  ( vezi mai multe aici )

 

 

  • PROBLEMA IDENTIFICATĂ

Timpul este esențial în autism

Timp de ani buni părinții copiilor cu autism din întreaga lume au declarat că nu au observat semnele timpurii în primul an de viaţă al bebelușului lor. Ei au observat simptomatologia autistă în jurul vârstei de doi-trei ani, când intervențiile terapeutice specifice pot doar ameliora tabloul simptomatologic, autismul fiind considerat incurabil. 

Părinții cu copii cu autism au fost intervievați și întrebați când au observat pentru prima dată că ceva se dezvoltă atipic la bebelușii lor. Peste 60% au afirmat că bebelușii lor s-au dezvoltat normal până la vârsta de un an și apoi a avut loc regresia. Un studiu avansat, realizat în timp de un deceniu la Centrul Mifne (pentru intervenția timpurie în copilăria mică), publicat încă din 2011 în Jurnalul Israelian de Pediatrie, a examinat 110 copii diagnosticați cu autism la vârsta de 2,5-3 ani, folosind o analiză retrospectivă de videoclipuri filmate de părinți în primul an din viața copiilor lor. Aceste videoclipuri au fost realizate de părinți înainte de a crede că ceva este atipic în dezvoltarea copilului lor. Studiul a investigat dacă simptomele predictorilor autismului ar putea fi detectate încă din primul an de viață al acestor copii.

Rezultatele au arătat că din cei 110 copii din Israel, Europa și SUA care au participat la studiu, 98 au prezentat simptome legate de autism în primul an de viață. Rezultatele studiului au dus la dezvoltarea unui instrument de depistare pentru detectarea suspiciunii de autism, ESPASSI © pentru copii între 5 și 15 luni. Studiul pilot al acestui instrument de detectare a fost realizat între anii 2007 și 2012 în unitatea de psihiatrie din cadrul Centrului Medical Tel Aviv Sourasky.

Plasticitatea creierului la bebeluşi

Decenii de cercetare cognitivă și comportamentală confirmă faptul că creierul uman trece  printr-o dezvoltare semnificativă și maximă în primii doi ani de viață. Continuăm să învățăm și să ne dezvoltăm toată viața noastră, dar primii doi ani vor determina abilitățile de învățare, caracterul și abilitățile interpersonale. Plasticitatea creierului din primii ani de viață oferă un potențial pentru o intervenție terapeutică de succes, care poate schimba conexiunea neuronală într-o direcție adecvată pentru sugarii aflați la risc de a dezvolta autism. (Hanna Alonim. Journal of Infant, Child, and Adolescent Psychotherapy, 2013)

 Cercetători din domeniul autismului infantil, (Baron Cohen, S, 1992; Klin, A, 2008; Courchesne, E, 2011; Pierce, K, 2011) confirmă teza că, în timp ce creierul se află la apogeul plasticității, creșterea și conexiunile dintre celulele nervoase pot fi influențate, și acest lucru contribuie la reducerea semnificativă a gravității simptomelor în autism.

“Creierul este un sistem dinamic de autoorganizare și se știe că anomaliile dezvoltate în structurile sale timpurii vor afecta ulterior structurile care se bazează pe acestea. De exemplu, dacă construim un turn din cuburi, stabilitatea cuburilor superioare va depinde de cuburile care stau la baza acestuia. Prin urmare, depistarea copiilor cu risc și intervenirea încă din fragedă pruncie va avea un efect decisiv care poate preveni escaladarea simptomelor autismului, în mod fundamental. În cele mai multe cazuri, o schimbare semnificativă în dezvoltarea sugarului poate fi observată chiar și după o scurtă perioadă de tratament, iar uneori  chiar și doar o orientare adecvată a părinților poate produce o mare schimbare.” (Alonim 2020)